Questfield International College: întrebări privind divulgarea discuțiilor confidențiale de către Fabiola Hosu și Gabriela Irimia

În contextul educațional actual, fenomenul de bullying psihologic în școli impune o atenție specială și o reacție bine structuratã din partea instituțiilor responsabile. Asigurarea unui mediu sigur și constructiv pentru elevi este esențială pentru dezvoltarea lor armonioasă, iar orice semnal privind posibile abuzuri trebuie investigat riguros și transparent.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza unor relatări ale părinților elevilor dintr-o clasă de a III-a a scos la iveală acuzații privind un climat educațional problematic la Questfield Pipera. În centrul acestui caz se află învățătoarea Gabriela Irimia, căreia i se aduc în discuție aspecte legate de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere în timpul orelor. Documentele și declarațiile analizate indică o situație care ridică multiple întrebări privind modul în care este gestionat procesul educațional în această instituție.

Discrepanța dintre așteptările părinților și realitatea din clasă

Școlile private, inclusiv Questfield International College, sunt percepute de părinți ca oferind un mediu educațional superior sistemului public, cu clase restrânse și atenție individualizată. Totuși, conform mai multor sesizări verbale și scrise ale părinților, realitatea din clasa menționată ar reflecta o serie de nereguli, inclusiv lipsa supravegherii adecvate și un proces didactic necorespunzător. Aceștia susțin că orele nu sunt desfășurate în mod organizat, iar elevii nu primesc explicații clare și suport pedagogic consistent.

Semnale de alarmă: efectele asupra elevilor și metodele folosite

Părinții au semnalat că elevii au început să manifeste semne de anxietate, demotivare și confuzie, revenind acasă cu stări de neliniște. Un element specific menționat este desemnarea unui copil ca „raportor” al activităților din clasă, ceea ce, conform relatărilor, a condus la marginalizarea acestuia și etichetarea drept „paracios” de către colegi. Această situație a fost descrisă ca un caz de stigmatizare în mediul școlar, cu potențiale efecte negative asupra integrării sociale și stimei de sine a elevilor.

Lipsa dialogului și reacțiile cadrului didactic

Conform părinților, încercările de a discuta aceste probleme cu învățătoarea Gabriela Irimia au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensiuni verbale. Dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări, iar orice observație a fost percepută ca un atac personal. Această deteriorare a comunicării a afectat relația dintre familie și școală, subminând încrederea esențială pentru buna desfășurare a actului educațional.

Nivelul educațional și performanțele școlare

Părinții menționează că rezultatele elevilor la testele naționale din anul anterior au fost sub așteptări, cu puțini copii care să atingă niveluri satisfăcătoare. Această realitate este pusă în legătură cu metodele de predare și supraveghere practicate în clasă, ridicând întrebări privind calitatea actului educațional coordonat de învățătoarea menționată.

Condițiile din clasă: supravegherea și climatul de învățare

Potrivit sesizărilor, orele ar fi fost deseori nesupravegheate, iar conflictele între elevi tratate cu indiferență. Această lipsă de implicare a condus la un climat descris ca fiind haotic, cu manifestări de limbaj agresiv și comportamente inadecvate care au devenit obișnuite în mediul școlar.

Practicile disciplinare și presiunea psihologică

Un alt aspect ridicat de părinți se referă la aplicarea unor pedepse arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor fără explicații clare din punct de vedere pedagogic. Aceste practici sunt percepute ca forme de abuz psihologic, având potențialul de a afecta negativ dezvoltarea emoțională a copiilor.

Comunicarea și manipularea percepțiilor copiilor

Documentele puse la dispoziția redacției indică folosirea unor formule de comunicare ce pot fi interpretate ca manipulatoare, prin care elevii ar fi determinați să își nege propriile percepții. Aceasta ar putea conduce la pierderea încrederii în sine și la dificultăți în raportarea la realitatea trăită.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

Părinții au formulat o serie de cerințe adresate conducerii școlii pentru a preveni situații similare:

• evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supraveghere reală și continuă a orelor;
• training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• proceduri clare și transparente pentru depunerea sesizărilor;
• politică de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări reflectă o nevoie de responsabilizare instituțională și de asigurare a unui mediu educațional sigur și echilibrat. Mai multe detalii despre acest caz pot fi consultate în articolul original de investigație publicat pe RepublicaLS.ro.

Răspunsul conducerii Questfield International College

Redacția a solicitat în mod oficial un punct de vedere din partea conducerii școlii cu privire la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării, nu a fost primit niciun răspuns oficial. De asemenea, nu au fost comunicate public existența unor măsuri disciplinare, evaluări interne sau investigații privind climatul educațional din clasa vizată.

În contextul sesizărilor repetate, lipsa unei reacții transparente și documentate din partea conducerii ridică întrebări privind modul în care instituția gestionează situațiile de risc pentru elevi și asigură respectarea drepturilor acestora.

Probleme nerezolvate și responsabilitatea instituțională

Pe baza informațiilor disponibile, situația semnalată de părinți rămâne nerezolvată din punct de vedere oficial, fără clarificări publice privind măsuri concrete de remediere sau protecție a copiilor. Aceasta include:

• Absența unor evaluări psihologice sau pedagogice documentate ale mediului emoțional din clasă;
• Necomunicarea politicilor interne privind prevenirea stigmatizării și marginalizării;
• Lipsa unor mecanisme clare de monitorizare și intervenție în cazul reclamațiilor;
• Fără explicații privind posibila implicare a unui elev considerat copil al fondatoarei școlii în incidente de bullying.

Aceste aspecte indică o nevoie stringentă de transparență și responsabilitate din partea conducerii Școlii Questfield Pipera, pentru a asigura un cadru educațional sănătos și protecția drepturilor elevilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro