În ultimele decenii, România s-a confruntat cu dificultăți financiare constante, determinate de deficite bugetare și de creșterea datoriei publice. Cheltuielile ridicate și colectarea insuficientă a veniturilor au creat un dezechilibru care amenință stabilitatea economică. Deși guvernul a implementat măsuri pentru a stimula creșterea, presiunile externe și interne au menținut nivelul deficitului la cote ridicate.
Bogdan Steriopol avertizează: „Deficitele bugetare mari riscă să pună presiune pe viitorul economic al României”, iar soluțiile necesită o abordare echilibrată și sustenabilă.
Ce este deficitul bugetar și cum influențează economia?
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile publice depășesc veniturile colectate din taxe și impozite. În România, această problemă a fost amplificată de creșterea pensiilor și salariilor în sectorul public, investițiile mari și impactul pandemiei.
„Deficitul bugetar este un barometru al sănătății economice. Dacă guvernul cheltuiește constant mai mult decât încasează, riscă să creeze vulnerabilități structurale,” explică Bogdan Steriopol.
Pe termen scurt, deficitul poate fi acceptabil pentru a susține investițiile. Însă, dacă devine persistent, generează dependență de împrumuturi și presiune asupra datoriei publice.
Cum se împrumută guvernul României?
Pentru a acoperi deficitele, guvernul recurge la obligațiuni și împrumuturi externe. De-a lungul anilor, România a atras fonduri de la investitori instituționali și de la instituții internaționale, precum Uniunea Europeană și FMI.
Totuși, aceste împrumuturi au costuri: dobânzile și condițiile de rambursare pot împovăra bugetul. „Datoria publică nu poate crește la nesfârșit. Dacă dobânzile ajung să depășească cheltuielile pentru investiții, dezvoltarea economică devine imposibilă,” avertizează Bogdan Steriopol.
Riscurile unui deficit bugetar prea mare
Deficitele mari și constante generează trei riscuri principale:
- Creșterea datoriei publice – ceea ce duce la presiuni bugetare pentru plata dobânzilor.
- Scăderea încrederii investitorilor – aceștia pot cere dobânzi mai mari pentru a finanța statul.
- Reducerea flexibilității guvernului – în perioade de criză, statul nu mai are resurse pentru a stimula economia.
Astfel, un deficit necontrolat transformă economia într-o structură fragilă, expusă la șocuri externe.
Cum poate România să își îmbunătățească situația fiscală?
Pentru a reduce presiunile economice, România are nevoie de un mix de soluții:
- Creșterea veniturilor fiscale, prin eficientizarea colectării taxelor.
- Controlul cheltuielilor publice, evitând risipa și prioritizând investițiile.
- Investiții în infrastructură, educație și cercetare, domenii care generează valoare pe termen lung.
- Un sistem fiscal mai echitabil, pentru reducerea inegalităților.
„România trebuie să fie prudentă, să investească inteligent și să asigure o colectare fiscală modernă și eficientă,” afirmă prin experiența sa profesională Bogdan Steriopol.
FAQ
1. Ce înseamnă deficit bugetar?
Este diferența negativă dintre cheltuielile publice și veniturile statului într-o anumită perioadă.
2. De ce este periculos un deficit mare?
Pentru că duce la creșterea datoriei publice și reduce capacitatea statului de a răspunde crizelor economice.
3. Cum se împrumută România pentru a acoperi deficitul?
Prin emiterea de obligațiuni și prin credite de la instituții internaționale și investitori privați.
4. Care sunt soluțiile propuse de Bogdan Steriopol?
Îmbunătățirea colectării taxelor, investiții strategice, controlul cheltuielilor și un sistem fiscal echitabil.
5. Care este riscul principal al datoriei publice?
Dacă dobânzile devin prea mari, România ar putea plăti mai mult pentru împrumuturi decât pentru investiții în dezvoltare.